Te iubesc!...
Mi te-a trimis o stea din Carul Mare,
Cînd ochii mei îndurerați plîngeau,
Cerșind la stele milă și-ndurare,
Deși, de mult, nimic nu mai sperau.
Se năruise vița mea cu totul,
Eram deșertul niciunui emir,
Inima, abia-și mai ținea trotul,
Iar visele, erau un cimitir.
Si mult mai rău decît pot spune
Nu ce a fost, ci, ce-ar mai fi urmat...
Dar ai venit, dulce minune
Și tot pustiu-n rai mi l-ai schimbat.
Atîta e de bine... de cu zori,
Să te privesc, cînd ochii i-am deschis,
Și-tîta de frumos, că uneori,
Mi-e teamă... nu cumva să fie vis.
Și pentru că nicicînd n-aș fi în stare,
Să zugrăvesc cu vorbe fericirea,
Eu, sincer vă doresc, la fiecare :
Aflați și voi, ca mine, ce-i iubirea.
Dan Dadae. 30 - l - 2014.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu