Poetul
Cel ce scrie poezii
Va găsi considerare
Când din versurile lui
Vei simți o ceață mare.
Un poet vorbește-o limbă
Presărată cu șarade,
Enigmatice cuvinte,
Nu simți dorul ce te roade.
Face parte dintr-o clasă
Pentru lume, foarte rară,
Tabieturile sale
Sunt ca fumul de țigară.
Și acelea-s poezie,
Totu-i tainic, ești mirat,
Un poet nu se-nțelege,
Așa trebuie lăsat.
Eu, cu sufletul pe tavă,
Și purtare de copil,
Cel ce scrie poezii
Va găsi considerare
Când din versurile lui
Vei simți o ceață mare.
Un poet vorbește-o limbă
Presărată cu șarade,
Enigmatice cuvinte,
Nu simți dorul ce te roade.
Face parte dintr-o clasă
Pentru lume, foarte rară,
Tabieturile sale
Sunt ca fumul de țigară.
Și acelea-s poezie,
Totu-i tainic, ești mirat,
Un poet nu se-nțelege,
Așa trebuie lăsat.
Eu, cu sufletul pe tavă,
Și purtare de copil,
Un îndrăgostit romantic,
Sunt figura mea de stil.
Eu fac prăjituri din vise,
Apoi le trimit la lume,
Dar doresc să rămân steaua
Fără de poet și nume.
Versul meu, frumoasă doamnă,
E simțirea ce-ți lipsește,
Parcă vrea să-ți intre-n sânge,
Un nebun, că te iubește!
Cristinel Cristea Alexievici
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu