Basarabia
Aș scrie versuri despre Basarabia,
Dar fiindcă eu nu sunt basarabean,
Mă-ncearcă, undeva, vinovăția,
Că scriu, dar nu cu sânge pământean.
Știu cum scria marele Grig Vieru,
Simțeam cum curg cuvintele, șiroi,
Din răni deschise de mojici din stepă,
Care ne-au despărțit pe noi de noi.
Țin minte c-am fost oaspete de noapte
Și m-a primit, deși nu mă știa,
Ca prietenul ce a venit de-Acasă,
Așa-i zicea la România sa.
Imens poet și om al României,
Pe care bolșevicii l-au furat,
Azi e dușman de moarte, peste moarte,.
Fiindcă românii l-au martirizat.
Vroiam să scriu ceva de Basarabia,
Dar nu pot scrie, fiindcă vreau să strig,
Grigore-i Basarabia cea sfântă
Și sfânta Basarabie e Grig.
Așa îi spun cei ce îl țin în suflet
Pe cel ce a ținut la ciumă, piept,
Mi-e dor de tine, Omul țării noastre,
Să te răzbun, aș vrea și te aștept.
Să te trimită Dumnezeu acasă
Să regăsim în viața noastră, rost,
Să răzbunăm pământul plin de sânge
Și să refacem țara, cum a fost!
Alexievici Cristea Cristinel
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu