CÂND TE PRIVESC...
În fiecare zi, când te privesc,
Culeg fiori de pe-un parfum de viață,
Fuior de gând pe-un vis din dimineață,
Când primii ochi de soare se ivesc.
Te văd cum vezi ce eu nu pot vedea:
Tăceri adânci, torente seci pe munte,
Adânc frumos ca umbra de pe frunte,
Din clocotul ce arde-n calea mea.
Erup vulcani, se fierb izvoare reci,
Alerg pe zori, cobor tăcut pe dealuri,
Mă zbat ca apa mării între valuri,
S-ajung să trec pe unde tu mai treci.
Mi-e dor de dor, mi-e dor să te ador.
Te-aștept să ieși, mă uit la ușa ta,
E mult prea mult din tine-n viața mea
Și-i plin de soare fiecare nor.
În fiecare zi, când te privesc,
Adun parfum de viață-n viața mea,
Doar tu ești tot ce azi mai pot vedea,
Când ochii mei în ochii tăi privesc.
Gheorghe Vaduva
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu