Tatālui meu...
Îți roade vântul, crucea... mă roade gândul greu,
Cā n-am ajuns la tine, cum mi-am promis...
mereu,
Să-ți las lumină albā, să ardă pentru suflet
Și printre cruci sā simt, vreun foșnet, peste umblet..
Îți spun, poate nu știi, c-am mai trecut
pe-acasă,
Gāsit-am scaun gol... și lipsa ta, rămasă...
Și pălăria tristă, purtând urmele tale,
Deși o știi, ți-o spun... mai plâng a ta
plecare...
Zāpada s-o așterne pe cruci și pe morminte,
Vor picura și lacrimi, și rugile preasfinte...
Îți roade vântul, crucea, mā roade gândul
greu...
Că n-am trecut pe-acasā... treci, tu, prin
visul meu...
Maricica Cirnu Capan
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu