ANII
Anii,ca de plumb,ne-apasă,
căci timpul e o grea povară!
Viața-i dură dar frumoasă,
cu siguranță nu-i ușoară!
Pe scenă oameni se perindă,
se bat cu Timpul,bieți actori...
Măsoară riduri în oglindă,
nu știu că-s numai călători...
Măști de iluzii purtătoare
și de himere vânători,
privim neputincioși cum moare
speranța-n anii migratori!
Am vrea să fim mediatori
cu anii ce cu plumb ne-apasă,
dar suntem niște amatori,
în joc cu soarta furtunoasă!
Nu moartea este cea mai rea,
ci sfâșierea,desfrunzirea...
sau noaptea umedă și grea,
când e departe limpezirea!
Anii,ca de plumb,ne-apasă...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu