M-ai uitat
M-ai uitat pe un raft, ca
pe-o carte citită,
Ca pe un măr muşcat și pe masă lăsat
Peste noapte am ajuns un pantof demodat,
Și-ai plecat fără veste spre o altă ispită.
M-ai lăsat amanet uitării
rapace,
Pe un preț necinstit- negoț de bazar,
Să răscumperi ușor,convenabil măcar,
De vei fi nevoită a te întoarce.
Din atâtea minuni cu numele
tău,
Ce-aş fi vrut să descopăr în fiece zi,
N-ai păstrat nici dorința de-a mă privi,
În ochi la plecare,să-nțeleg că ți-e greu.
M-ai uitat ca pe-o pânză albă
la soare,
Pe o sârmă ce leagă două ramuri de tei,
Și-am să-ți flutur aici iubirea de vrei,
Pân' la marele-ngheț și marea ninsoare...
Alexandru Gavrilescu
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu